Târgovişte

În istoria poporului român, oraşul Târgovişte are un loc important. Acest oraş este vechea cetate de scaun a Valahiei, centru economic, militar, politic, cultural şi religios cu mare însemnătate la acea vreme. Fiind atestat documentar în 1396 în „Impresii de călătorie” scris de Johannes Schiltberger, Târgovişte a devenit rapid o capitală puternică, cu mare influenţă şi renume în Europa Centrală şi de Sud-Est. Acest fapt este atestat şi de prezenţa pe toate hărţile Evului Mediu, de numeroasele descrieri din textele şi imaginile aparţinând acelei perioade, cât şi de documentele existente în marile biblioteci şi muzee europene.

De la lunga perioadă cât a fost capitala Valahiei, Târgovişte a născut în timp un număr mare de personalităţi şi evenimente ce au contribuit la apariţia şi îmbogăţirea spiritului naţional românesc.

Un periplu în Târgovişte ar trebui să înceapă desigur de la „Curtea Domnească”. Primul nucleu datează din timpul domniei lui Mircea Cel Bătrân, fiind dezvoltat apoi de conducătorii ce au succedat.

În timpul domniei lui Vlad Ţepeş a fost construit „Turnul Chindiei”, care a devenit şi emblema oraşului. Petru Cercel a ordonat construirea celei de-a doua case princiare, şi a bisericii de la Curtea Domnească. În timpul domniei lui Matei Basarab, casa princiară a fost reparată şi au fost construite şi baile turceşti. Ca o extensie, au fost găsite biserica Sf. Vineri şi casa prinţesei Balasa lângă ruinele casei lui Dionisie Lupu.

În 1517, mitropolia a fost mutată la Tîrgovişte, în timpul domniei lui Neagoe Basarab, care a construit şi vechea biserică a mitropoliei, una din cele mai mari şi mai frumoase la acele vremuri. În timpul domniei lui Matei Basarab o tipografie a funcţionat la mitropolia Târgovişte, tipărind lucrări importante.

În 1889 a fost decisă demolarea vechii biserici şi a fost înlocuită cu aceea pe care o putem admira şi astăzi – lucrarea arhitectului francez Lecomte de Nouy.

Înălţându-se semeţ asupra oraşului de pe dealurile ce stau la poalele munţilor Bucugi şi Leaota, „Mănăstirea Dealu” a fost ridicată de Radu Cel Mare. În timp a devenit un important centru cultural şi un simbol al măreţiei naţionale. Acesta a fost locul unde Macarie a tipărit primele texte cu litere chirilice din istoria poporului român. Acesta a fost locul unde reprezentanţii împăratului Rudolph al Treilea au venit să semneze tratatul de alianţă cu Mihai Viteazul, primul domnitor care a reuşit să facă unificarea principatelor româneşti. La „Mănăstirea Dealu” i se odihneşte capul lui Mihai Viteazul, ucis mişeleşte. În partea sudică a „Mănăstirii Dealu” un minunat peisaj al oraşului ne apare în faţă.

În Centrul Vechi al oraşului, care încă mai menţine frumoasele case ale nobilimii şi negustorilor găsim şi faimoasa mănăstire „Stelea”, care datează din secolul al XVI-lea. Bogata moştenire de obiecte şi documente care reconstruiesc o parte din istoria oraşului poate fi găsită la galeriile complexului naţional „Curtea Domnească”. Multe clădiri (adevărate monumente istorice şi arhitecturale) aparţinând acestui complex conţin muzee şi expoziţii care oferă, deopotrivă localnicilor şi turiştilor care vizitează vechea capitală monumente de glorie, ca şi de activitate creatoare intensă a oraşului Târgovişte. Primul grup de muzee is compus din „Muzeul de Istorie”,”Muzeul de Artă”,”Muzeul Poliţiei” şi „Muzeul de etnografie”. În apropiere se găseşte un grup muzeistic, compus din „Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni”, adăpostit de casa scriitorului Al. Brătescu-Voineşti şi „Muzeul Tiparului şi vechii cărţi româneşti” în casa marelui om de cultură Constantin Cantacuzino Stolnicul.

Veghind parcă asupra destinului oraşului, încă de acum 100 de ani, clădirea primăriei Târgovişte este o bijuterie arhitecturală, operă a arhitectului italian Vignossa. Târgovişte a fost supranumit şi „Florenta Valahiei”, de unul dintre scriitorii comtemporani – Mircea Horia Simionescu, fiu al acestui minunat oraş care abia aşteaptă să ofere vizitatorilor săi multe empresii plăcute,puternice şi durabile.

Pucioasa

Pucioasa este situată în depresiunea subcarpatică cu acelaşi nume din grupa subcarpţilor cuprinşi între văile Dâmboviţei şi Prahovei. Este încadrată la vest de Valea Ialomiţei şi de masivul deluros Spătărelu-Mitropolia, iar la est de Valea Bizdidelului şi Plaiul Curpeniş. Către nord-vest se învecinează cu teritoriile comunelor Vulcana-Băi şi Moţăieni, către nord cu teritoriul oraşului Fieni, către nord-est cu teritoriul comunei Bezdead, către est cu teritoriile comunelor Vârfuri şi Valea Lungă, iar spre sud cu teritoriile comunelor Glodeni şi Brăneşti.

Vatra localităţii se desfăşoară de-a lungul cursului mijlociu al râului Ialomiţa, pe cele trei terase mai bine dezvoltate de pe versantul stâng, măsurând cca 7 km în lungime, pe direcţia nord-sud. Privit de pe dealul Pe Pucioasă, situat pe malul drept al râului, oraşul ne apare cu o siluetă prelungă, ridicat în trepte spre Dealul Bătrân-Patrana. În prezent, Pucioasa este cunoscută ca fiind o staţiune de tratament cu băi de sulf, pentru afecţiunni reumatice. Oraşul este orientat în general spre industria uşoară (ţesătorii de bumbac) şi turism. Deşi este un oraş mic, acesta se remarcă prin linişte şi curăţenie. Lângă lacul de acumulare, găsim o păstrăvărie.